29 decembrie 2006

"Viata e in alta parte "-Milan Kundera




  • ..." si cu cat se straduia sa-si cunoasca propria libertate, cu atat mai mult aceasta libertate devenea o sarcina anevoioasa, o obligatie, ceva pentru care trebuia sa se pregateasca dinainte, la ea acasa (sa reflecteze cu ce cuvinte, cu ce dorinta, cu ce gest putea sa il surprinda pe pictor, spre a-i demonstra spontaneitatea sa), in asemenea masura, incat incepea sa se incovoaie sub greutatea unei poveri apasatoare."


  • ..." isi imagina doi iubiti zabovind multa vreme unul in preajma celuilalt ca, pana la urma, sa fie napaditi de licheni, prefacandu-se ei insisi in licheni; apoi, cineva calca peste ei, din intamplare si (era vremea cand lichenii infloresc) cei doi intr-o nespusa fericire, se inaltau in spatiu, de parca numai zborul putea fi fericit."

  • ..." Acum intelegea totul- viata lui nu fusese pana aici decat o lunga asteptare intr-o cabina telefonica parasita, in fata receptorului unui aparat de unde nu se putea chema nicaieri. "

  • ..." e vesnic inconjurat de un zid de oglinzi deasupra caruia nu mai vede nimic ".

  • ..." Primul dintre poeti recita o poezie tratand povestea unei tinere fete ce-si parasea prietenul care lucra la o masina de frezat alaturata dar, fiind un chiulangiu fara pereche, nu-si indeplinea sarcinile de plan; prietenul insa nu voia sa-si piarda iubita, si astfel, se apuca sa munceasca si el cu aceeasi ravna si nu se lasa pana cand steagul rosu al muncitorilor fruntasi nu-si facu aparitia pe freza lui. Apoi, alti poeti se ridicara de pe scaunele lor si recitara, pe rand, poezii despre pace, despre Lenin si Stalin, despre luptatorii antifascisti torturati si martirizati, si despre muncitorii fruntasi ce-si depaseau normele de productie."

  • ..."Jaromil mai scrise apoi un poem despre un comunist aflat de garda care, obosit, adormise pe canapeaua din secretariatul raional, noaptea tarziu, cand roua diminetii incepuse sa se intinda peste sedinta ganditoare (imaginea comunistului militant nu putea fi exprimata altfel decat prin prezenta sa la sedinta); uruitul tramvaiului sub ferestre devenea in visul activistului un dangat de clopot -dangatul tuturor clopotelor din lume anuntand sfarsitul definitiv al razboaielor si trecerea globului pamantesc in posesia celor care muncesc. Activistul isi dadea seama ca un salt miraculos il transportase in viitorul indepartat, iar acum se gasea undeva la tara si o femeie se apropia calare pe tractorul ei (pe toate afisele femeia viitorului era reprezentata sub infatisarea femeii tractoriste), iar aceasta femeie vedea in el, cu uimire, un barbat care se sacrificase ca ea sa poata lucra acum voioasa (si cantand) ogoarele cooperativelor agricole.(...)"
  • http://www.humanitas.ro/carti/carte.php?id=820

Niciun comentariu: